Diaspora albaneze din Romania

Apel

catre conaţionalii

etniei albaneze din România

——————-

Contextul momentului:

Naţiunea albaneza, care traieşte în cinci state din Balcani şi in multe altele din lume – ca o diasporă numeroasă, azi, datorită conjucturii politice, se află în faţa unor mari provocări şi ameninţari. Problemele principale cu care se confruntă naţiunea pot fi descrise pe scurt ca fiind următoarele:

1. grecizarea sudului Albaniei a devenit deja un fenomen şi un proces finanţat de statul grec şi forţele ultraşovine filohelene,
2. Grecia încă n-a abrogat legea războiului cu Albania, instituita din 1940,
3. suvranitatea Kosovei e punsa în pericol prin enclavizarea teritoriului şi structurilor paralele din nord, susţinute de statul sărb,
4. nerespectarea angajamentelor declaraţiei din Ohăr din partea gurvernului Macedoniei; încalcă grav drepturilor etniei albaneze ca element constitutiv,
5. asimilarea avansata a pupulaiei albaneze/arvanitase din Grecia este rezultatul unei politici shovine indelungate aplicate de guvern şi patriarhia Atenei,
6. abuzurile administraţiei faţa de emigranţii şi rezidenţii albanezi în Grecia este un comportament grav, care încalcă legislaţia şi directivele UE,
7. lipsa de reciprocitate în relaţiile dintre Albania şi tările vecine în detrimentul populaţiei minoritare albaneze privind respectarea drepturilor lor, încalcă dreptul internaţional şi tratatul Lisabonei,
8. nerespectarea dreptului de proprietate pentru etnia albaneză în Grecia şi Sărbia, deasemena încalcă grav dreptului omului stabilit, reglementat şi aplicat în spaţiul european,
9. discriminarea populaţiei albaneze în regiunele Preşeva şi Ciamăria este o politică de asimilare şi epurare care pune în pericol însuşi existenţa minorităţii de etnie albaneză în aceste ţări,
10. diaspora albaneza veche şi cea nouă din Europa este în pericol de asimilare datorită conjucturilor politico-economice şi sprijinului slab si ineficient pe care il acordă ţara noastră de origină, incapabilă să raspunde nevoilor noastre de azi,
11. cultura albaneză este agresată de tendinţe antinaţionale  şi supusă unui razboi mediatic fără precedent susţinut de forţele ultraşovine al ţărilor vecine, care au profitat din plin de momentele instabilităţii din ţara noastră de care aceste forţe nu sunt straine,
12. denigrarea şi falsificarea istoriei din regiunea Balcanului are un singur sens, cel antialbanez, indiferent în ce ţară se aplică,
13. denigrarea personalităţilor culturii şi istoriei poporului albanez a devetit un sport sau hoby pentru toţi renegaţii albanofoni, grecofoni sau sărbofoni, pseudointelectuali mercenari, care în mod constant produc  neadevăruri şi falsuri beneficiind de susţinere din partea guvernelor şi organizaţiilor declarate antialbaneze,
14. credincioşii albanezi sunt supuşi unei propagande agresive religioase pentru dezbinarea poporului nostru, pseudopreoti din religia musulmană şi ortodoxă promovează ura religioasă în loc de  iubirea,
15. corupţia clasei politice din Albania, Kosovo şi Macedonia, reprezinta, în acest moment crucial, cel mai mare pericol pentru naţiunea albaneză, care impiedica şi franează procesul de dezvoltare şi de integrare a naţiunii,

În trecut, în vremea luptei poporului nostru pentru independenţa Albaniei, când era supus procesului de împărţire de catre marile puteri ale vremurilor, diaspora albaneză a jucat un rol cardinal pentru învierea limbi şi culturii albaneze, pentru formarea identităţi naţionale a poporului nostru, salvând naţia de la dispariţie.

Azi, istoria se repetă, naţia noastră este în pericol de denaturare, poporul nostru este în pericol de asimilare. Intrarea Albaniei, Kosovei şi Macedoniei în UE în aceste condiţii, va duce la dezechilibrare totală a raporturilor  interetnice ale regiunii, care va dezavantaja net poporul albanez, daca nu ne integrăm noi între noi înainte.  În aceste condiţii, ca şi în perioada renaşterii, diaspora albaneză a început un proces puternic de loby şi opoziţie, dând o contributie importanta în orientarea politică şi de asistentă în procesul dezvoltării tării noastre. Este de pomenit contributia  data de Asociatia Vatra pentru eliberarea Kosovei, deasemena contributia extraordinara financiara a diasporei albaneze din Europa pentru sustinerea ei în perioada respectivă.

Diaspora albaneză este foarte activă, contribuind în mai multe planuri la cauza naţională. Ea este foarte bine organizată, structurată, şi reprezinta o forţă ce nu poate fi neglijata  în realitatea albaneză actuala. Numeric, ea reprezinta o parte importanta a naţiunii albaneze, care acum isi cere dreptul pentru a participa activ la construirea perspectivei albaneze pe baza aspiraţiei poporului nostru unit. Media din diaspora, zeci de ziare şi reviste (tiparite şi electronice), zeci de posturi de radio şi de televiziune, sunt foarte prezente în realitatea politică, economică şi culturală albaneză. Ochiul vigilent al diasporei urmăreşte şi reacţionează la fiecare eveniment de pe meleagurile noastre, zi cu zi, lună după lună, tot timpul, fara înterupere. Se deschid şcoli, cluburi, obiecte de cult, unde se graieşte în limba albaneză. Fiecare sărbătoare, data istorică naţională etc., devine eveniment de manifestare cu caracter specific naţional. Spiritul albanez s-a trezit, este viu mai mult de oricând,  este forţa care va conserva în vecii vecilor identitatea, cultura şi limba albaneză în toate colţurile pămăntului, oriunde se află diaspora noastră.

Diaspora albaneză din România

Cu toţi ştim istoria glorioasă a comunităţii albaneze din România, care a avut o contributie importanta pentru reînvierea limbii şi culturii albaneze, pentru întărirea identităţii poporului albanez,  în ultima perioada a Imperiului Osman. Participanta activă în făurirea independenţei Albaniei, ea a dăruit imnul şi steagul arbăreşi, a crescut personalităţi celebre care au un loc de onoare în istoria şi cultura albaneză. Contribuind activ în procesul Unirii Romăniei, în cultura şi economie din diverse ramuri, ea a ridicat sus respectul popurului român faţa de naţiunea noastră, de care beneficiem şi noi acum după un secol şi jumătate.

Etnia noastră din Romănia, supusă procesului de asimilare în perioada dictaturii,  azi a devenit îmbătrănită, atrofiată şi inactivă. Iniţiativa Prof. Xhelku Maksutovici pentru reactivarea etniei prin înfiinţarea UCAR-lui în 1990, s-a înterupt pentru motive pe care cu toţi ştim. Practic,  numele şi istoria comunităţii albaneze din România nu corespunde cu ceea ce a rămas din ea. Activităţiile culturale pentru menţinerea vie a imaginii etniei noastre, susţinute de voinţa şi sacrificiile remarcabile ale Prof. Xhelcu Maksutovici, filologului Dr.Luan Topciu şi poetului Baki Ymeri, sunt insuficiente pentru întărirea identităţii albaneze în Romănia şi pe de parte nu corespund nevoilor mari, pe care momentul ne li cere, pentru organizarea unui Loby activ. Evenimentele organizate în cercuri  închise  si restranse numeric, nu au contribuit la coheziunea etniei şi nici la creşterea spiritului de apartenenţă naţională pe scara largă. Revista „Albanezul „ şi în ultima vreme  „Kosovari”, nu acopera  spaţiul larg al diasporei dispersate pe tot teritoriul României.

Diaspora nouă, a albanezilor veniţi după 1990, nu s-a integrat în diaspora veche şi este invizibilă. Avănd calitatea de a aduce sănge proaspăt şi  a faptului ca sunt vorbitori ai limbii albaneze, ea nu si-a asumat rolul şi nici nu a fost activată în mod organizat pentru a contribui la conservarea şi reînvierea limbii şi culturii albaneze în Romănia. Mulţi studenţi albanezi au creat familii în România prin căsătorii mixte. Ei au avantajul vărstei şi entuziazmul generaţiei tinere, sunt purtători ai culturii, limbii şi identităţii albaneze, sunt emisarii noştri în societatea română, sunt cei care prin comportamentul lor civilizat şi cultura dobăndită vor contribuii la reînvierea spiritului albanez pe teritoriul Romăniei. Având legăturile de familie şi de rudenie în ambele state, ei formează un potenţial multicultural. Ei vor păstra, vor întării relaţiile şi comunicarea interetnică în Romănia, vor fi punţiile de legătură între cele două popoare.

Avem la ora actuale două organizaţii, UCAR şi ALAR, dintre care prima este îmbătrănită şi inactivă, iar a doua este nereprezentativă pentru diaspora noastră. Nici una nu a jucat eficient rolul de organizare a diasporei albaneze.

UCAR, numeric redusă faţa de ani 90 şi dezintegrată teritorial, fară resurse umane şi surse financiare, trăieşte o perioadă cu dificultăţi mari, care nu i-a permis să  isi joace rolul.

ALAR, constituita de simpatizanţi români, dar nu şi de etnici albanezi, nu si-a asumat sarcina pentru reînvierea etniei noastre şi nu a reprezentat interesele noastre naţionale. Având reprezentant în parlamentul României pe D-na Oana Manolescu, de-a lungul  a trei ultimele mandate legislative, dansa nu a exercitat un Loby activ pentru interesele şi cauza noastră naţională.

În aceste condiţii, diaspora noastră din România nu este reprezentată, nu este vizibilă, nu este activă, fără viată, si va fi supusă unei degradări galopante, disparitiei graduale prin asimilare naturală. Noi toţi, etnicii albanezi, vechi şi noi, suntem responsabili  pentru această stare de fapt. Pasivitatea unei diaspore întregi, nu poate fi justificată prin culpabilizarea altora. Fiecare dintre noi are dorinţa, dorul, iubirea faţa de ţara noastră de origine, faţa de poporul nostru heroic şi martir. Fiecare dintre noi are un cerc familial şi de prieteni, unde încearcă să promoveze cultura noastră. Cu toţii suntem măndri de originea noastră albaneză, a unui popor străvechi, care a dăruit atătea civilizaţiei europene de a lungul istoriei.

Acum noi, etnicii albanezi din România, trăim izolaţi şi ameninţaţi de asimilare, când putem fi generatori de înflorire a vieţii comunitatii, aşa cum se întămplă în diaspora noastră din alte ţări din europa ocidentală. În prezent se remarcă foarte vizibil activităţile organizaţiilor albaneze din Germania, Elveţia, Italia, Anglia etc. Ele sunt active, vii, vizibile, organizate şi structurate, coagulate şi conectate. Au creat un Loby activ proalbanez în spaţiul european. Prin programele lor bogate, promovează realitatea albaneză, cultura şi limba noastră, ei luptă pentru drepturile istoric negate ale poporului nostru. Ei participă şi sunt prezenţi la orice eveniment naţional, des fiind iniţiatori de acţiuni patriotice remarcabile, susţinători ai cauzei noastre naţionale. Diaspora albaneză europeană, având experienţa diasporei noastre din America şi susţinută de ea, se organizează în continuare pentru creşterea eficienţei ei, pentru a răspunde nevoilor naţionale actuale.

Noi  - albanezii din România, avem dreptul şi dorinţa să facem parte din această mişcare naţionala a compatrioţilor noştri de pe întregul glob. Ţara şi poporul nostru are nevoie de noi acum, nu mai tărziu, de noi toti. Suntem responsabili pentru pasivitatea şi indiferenţa noastră faţa de evoluţiile recente, şi  de incapacitatea noastră de a contribui pentru perspectiva si viitorul nostru naţional.

Având în vedere toate cele prezentate mai sus, eu fac un apel la conştiinţa etniciilor albanezi din România şi propun:

1. Să ne conectăm unul cu altu, să ne cunoştem şi să ne împrietenim,
2. Să  ne adunăm pentru  reînvierea comunitatii si organizaţiei noastre,
3. Să evaluăm situaţia actuală reala, ca baza de pornire pentru viitor,
4. Să proiectăm perspectiva diasporei noastre,
5. Să punem baza durabilităţii şi sustenabilităţii etniei albaneze în România,
6. Să ne reunim forţele pentru a deveni vizibili şi activi, participând la Loby-ul albanez din Europa,
7. Să cream parteneriate cu organizaţiile similare surori din Europa şi America,
8. Să spunem în public preocupările noastre şi ale poporului nostru cu toate mijloacele posibile de media şi în spaţiul virtual,
9. Să recuperăm reprezentarea noastră în Parlamentul şi Guvernul României,
10. Să fiim prezenţi şi activi în realitatea societăţii civile din România,
11. Să contribuim în realizarea societăţii multiculturale europene în spaţiul românesc,
12. Să repunem la loc prestigiul poporului nostru afectat de propaganda şovină,
13. Să ne simţim bine în dubla apartenenţa, jucând rolul emisarilor viitorului european.
14. Să creăm grupuri de proiectare şi echipe de implementare pentru realizarea programului nostru, care va fi finanţat de fondurile naţionale şi comunitare europene destinate minoritatilor din statele membre UE.

Vreu să îmi asum iniţiativa şi resposabilitatea pentru a realiza pas cu pas tot ce v-am propus.

Toate aceste pot deveni realitate doar cu sprijinul şi implicarea voastră a tuturor.

Vă mulţumesc şi vă aştept cu drag şi prietenie în această acţiune patriotică.

Dr.Përparim Demi

PM & Research Consulting

Mob.004 – 0722 343 041

Tel/Fax. 004 – 021 411 44 99

E-mail. perparim@migral.ro

web. www.migral.ro

Bucureşti, 12.03.2011